Lumina ca o felie de lămâie
mi se strecoară rece printre degete.
În răsăritul crud de aprilie
ninge la Ierusalim.
Și dintre muguri de liliac vânăt
ca într-o geometrie absurdă
pe genunchii mei
ninge cu fantasme de îngeri.
Leul se apropie
cu trupul șerpuitor de aur perfid.
Un moment
doar un moment
și îmi ninge mirat și pios, cu pene albe
pe glezne.